CNU a transformat atâtea fiinţe în oameni de prestigiu, încât aceştia nu pot rezista departe, recunoştinţa se impregnează în piele, respectul devine haina pe care o îmbracă involuntar înainte de a păşi în materialul rutinier . Şi din acest motiv, spiritele nu vor înceta să existe în liceu. Spiritele din cadrul liceului sunt spiritele oamenilor cărora le este dor, sunt fragmente de suflete pt care CNU a însemnat un drum iniţiatic la capătul căruia succesul se revela timid, dar fezabil.
În zorii zilei, clădirea pare adormită, însă e un focar de reverie, spiritele se perindă prin fiecare ungher încercând să retrăiască emoţiile de odinioară. Se hrănesc cu amintirea fericirii trecute, revăd imaginea proprie reflectată în geamul uşilor de pe timpul în care păşeau pt prima oară în liceu, din timpul în care entuziasmul primei reuşite notabile era incredibil de viabil, din timpul în care decăderile morale se risipeau la auzul încurajărilor calde.
Când se simt copleşite de grijile cotidiene, de eforturile zadarnice de a schimba societatea mediocră, spiritele revin pentru a se încărca pozitiv, pentru a se încredinţa că pot să depăşească orice obstacol, ca în vremurile de odinioară, căci da, CNU este un consilier bun, este a doua casă şi printre cei mai buni prieteni.
Dacă ar trebui să desemnez un singur cuvânt care să reprezinte tot ce înseamnă CNU, aş spune, fără ezitare, „viaţă”. E un cuvânt atât de simplu şi atât de grandios. Asemenea lui este şi atmosfera în acest liceu, te îndeamnă să trăieşti, să (te) respecţi, să vrei să cunoşti, să vrei să te implici, să-ţi faci prieteni şi printre profesori, să-ţi asumi responsabilităţi, să munceşti cu plăcere, să ştii ce-ţi doreşti şi să lupţi pentru asta, să lupţi cu mintea, să domini cu mintea pentru a te simţi un om împlinit peste ani când îţi vei lăsa privirea în jos, iar panorama ce ţi se va înfăţişa va fi minunată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu