Rubrica de divertisment....de prin clase adunate

 

Perlele profesorilor:

*Scrie definiţia şi încercuieşte-o într-un dreptunghi!

*Închideţi geamul pentru cǎ este curent şi mǎ pot curenta.

*Data viitoare vǎ dau lucrare neanunţatǎ.

Perlele elevilor:

*Profesorul: „Cine are citatele la îndemậnǎ?”

   Elevul:      „Am gǎsit! Moţoc, citatele lui Moţoc vrem!”

*Numele personajului feminin din comedia „O scrisoare pierdutǎ”, Zoe provine de la zoaie.

*Trahanache este tipul încornoratului simpatic, aşa cum sunt mulţi în ziua de astǎzi, cu deosebirea cǎ Zoe nu a fost alungatǎ de acasǎ.

* Alexandru Lǎpuşneanul s-a ţinut de cuvậnt atunci cậnd a spus:
”De mǎ voi scula, pre mulţi am sǎ popesc şi eu!” Dovada este cǎ astǎzi, cel mai întậlnit nume este Popescu.

* Antarctica este un continent alb din cauza zǎpezilor care nu se mai topesc odatǎ.

*Profesorul: “Ce le plǎteau romậnii turcilor în timpul dominaţiei otomane?”

   Elevul:      “Romậnii le dǎdeau turcilor şpagǎ.”

*Rǎzboiul de 100 de ani a durat puţin mai mult.

Curiozitǎţi din lumea înconjurǎtoare

Ştiaţi cǎ?

1. Furnicile nu dorm niciodatǎ. Cu toate acestea, în zorii zilei, furnicile se întind asemenea oamenilor pentru a se dezmorţi.
2.  Aproximativ 90% din populatia întregii planete locuieşte în emisfera nordicǎ.
3.  Cimpanzeii şi cotofenele sunt singurele animale care îşi pot recunoaşte imaginea într-o oglindǎ.
4. Dacǎ ţii un caras auriu într-o încǎpere lipsitǎ de luminǎ, acesta va deveni, în cele din urmǎ, alb.
5. Ochiul unui struţ este mai mare decật creierul acestei pǎsǎri.
6. Te-ai gậndit cậtǎ benzinǎ ţi-ar trebui ca sǎ poţi înconjura planeta cu propriul automobil? Ei bine, în rezervorul unui avion Boeing poate încǎpea suficient combustibil încật sǎ poţi face acest lucru de patru ori.
7. Balena albastra este animalul care produce cele mai puternice sunete (pậnǎ la 188 de decibeli). Un astfel de sunet poate fi receptat prin apǎ la o distanţǎ de pậnǎ la 850 de kilometri.
8. Cei mai tineri pǎrinţi din istorie ( doi copii cu vậrste de 8, respectiv 9 ani) au trǎit în China. Copilul lor s-a nǎscut în anul 1910.
9. Vreţi sǎ ştiţi care este regiunea cu cea mai scǎzutǎ criminalitate? Încercaţi Quebec, Canada. Rata criminalitǎţii în aceastǎ zonǎ este similarǎ cu cea înregistratǎ într-un parc Disney World, aproape 0.
10. Un om uitǎ, în medie, circa 80% din tot ceea ce a învǎţat într-o zi.
11. În spaţiu, astronauţii nu pot plậnge. În lipsa gravitaţiei, lacrimile nu pot curge.
12. În Bangladesh existǎ o lege care permite autoritǎţilor sǎ aresteze elevii cu vậrste mai mari de 15 ani care copiazǎ la examene.
13. V-aţi întrebat ce a fost mai întậi, oul sau gǎina? Biblia a rǎspuns deja la aceastǎ întrebare. Conform Genezei 1:20-22, gǎina a apǎrut înaintea oului.
14. În absolut toate ţǎrile lumii, indiferent de culturǎ, religie sau zonǎ geograficǎ, soldaţii executǎ salutul numai cu mậna dreaptǎ.

Organizarea, motivaţia si odihna în viaţa elevului - Serban Livia

Organizarea

”Totul începe şi se termină cu organizarea”(Aristotel)

Organizarea eficientă a timpului este o decizie conştientă, prin care alegem să alocăm mai multă atenţie lucrurilor cu adevărat importante din viaţa noastră. Ea devine cu adevărat dificilă atunci când ne gândim la viaţa personală. În viaţa unui elev, organizarea necesită pe langă raţionament şi atenţie, multă voinţă. Uneori trebuie să renunţăm la activităţile care ne ocupă o mare parte din timp sau la ideile învechite, lucruri de care ne leagă doar obisnuinţa pentru a reuşi să ne organizăm timpul, să avem parte şi de relaxare dar şi de studiu. Atât timp cât rezultatele din urma organizării sunt favorabile, satisfacţia va fi considerabilă. Mult succes!                                                      

Motivaţia

În cadrul activităţii trebuie să ne mulţumim nu cu orice fel de performanţe, ci cu performanţe cât mai bune, cât mai înalte, care să însemne nu doar o simplă realizare a personalităţii, ci o autodepăşire a posibilităţilor ei. Stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri evidente poartă denumirea de nivel de aspiraţie. Acesta trebuie raportat la posibilitaţile şi aptitudinile elevului (un şapte va fi un nivel de aspiraţie crescut pentru elevul slab, acceptabil, pentru unul mediocru, dar o decepţie pentru unul bun). Pentru elevii slabi şi mediocri, nivelurile de aspiraţie relativ scazute reprezintă succes, în timp ce pentru cei cu aptitudini, un regres.Ei vor regresa chiar şi sub raportul valorificării capacităţilor de care dispun. De aceea, este bine ca nivelul de aspiraţie - pentru a avea un efect pozitiv - să fie cu puţin peste posibilitatile de moment. Nu trebuie uitat niciodata că discrepanţa prea mare dintre capacităţi şi aspiraţii este periculoasă.

Odihna

Odihna este procesul obligatoriu care alternează cu activitatea fizică sau intelectuală, prin repaus realizându-se reducerea efortului şi concentrării.

Cine ştie să se odihnească raţional, acela se dovedeşte capabil să îndepărteze orice urmă de oboseală, să înceapă o nouă zi în deplinătatea resurselor sale fizice şi intelectuale.
Un corp bine odihnit este mult mai bine pregătit pentru a-şi pune în valoare resursele naturale de apărare împotriva bolilor. De aceea se şi spune că de omul bine odihnit bolile se lipesc mai greu.

Cum sa te integrezi intr-un grup - Alina Nicoleta Ochean

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi, mǎcar o datǎ în viaţǎ o are în discuţie. Toţi ne dorim sǎ fim plǎcuţi şi înţeleşi chiar şi de persoanele noi cu care intrǎm în contact. Se spune cǎ prima pǎrere se formeazǎ relativ repede, în primele cậteva minute si chiar dacǎ uneori este greşitǎ, are un impact important asupra modului de percepţie a celuilalt. Conform spuselor lui Martin Luther King: „Oamenii se urǎsc pentru cǎ nu tem, se tem pentru cǎ nu se cunosc, nu se cunosc pentru cǎ nu comunicǎ”,  se constatǎ faptul cǎ la baza fiecǎrei relaţii se aflǎ comunicarea, care actualmente depǎşeşte stadiul  de simplu schimb de replici, întrucật informaţiile transmise pe fond neverbal pot influenţa foarte mult. Imaginaţi-vǎ cǎ aveţi de dat un interviu pentru un nou job sau vǎ aflaţi în cadrul unei conferinţe sau pur şi simplu în prima zi de şcoalǎ şi trebuie sǎ scǎpaţi cu brio de stậnjenealǎ începutului şi sǎ denotaţi calm şi perseverenţǎ pentru a convinge. În continuare, vǎ voi prezenta cậţiva paşi de urmat în încercarea de a scǎpa de emoţiile începutului:

1.Ia pulsul locului

Înainte de a vǎ repezi sǎ daţi mậna cu toatǎ lumea, prezentậndu-vǎ febril, rezervaţi-vǎ cậteva minute pentru a-i observa pe cei din jurul dumneavoastrǎ. Astfel, vǎ veţi face o idee despre gusturile şi personalitǎţile lor şi veţi putea alege ulterior o modalitate propice de abordare. Sfat: Ascultaţi-i cu atenţie pe fiecare pentru a acumula cật mai multe informaţii.

2.Nu te grǎbi în a da o concluzie

Fiecare are prejudecǎţile sale, iar atunci cậnd nu cunoaştem mediul în care ne aflǎm, avem tendinţa de a ne lǎsa influenţaţi de primele impresii şi de a emite judecǎţi de valoare mult prea repede. Evitaţi tendinţa de a-i eticheta pe cei necunoscuţi, de a-i trece prin „patul lui procust”, întrucật în spatele unei simple imagini se poate ascunde un om capabil, care sǎ aibǎ ceva substanţial de transmis.

3.Un zậmbet face cật 1000 de cuvinte

Chiar dacǎ ideea de nou început vǎ înspǎimậntǎ, precum şi necesitatea de a vǎ desfǎşura într-un cadru cu oameni necunoscuţi, încercaţi sǎ vǎ pastraţi pozitivismul şi echilibrul prin reliefarea unui zậmbet. Acest lucru va emana încrederea în sine şi va avea o forţǎ de autosugestionare, fapt ce va determina elanul pentru a vǎ integra cu uşurinţǎ.

4.Fii tu însuţi

Lucrul cel mai important este de a nu face compromisuri doar de dragul celorlalţi. Rǎmậneţi natural, aşa cum sunteţi dumneavoastrǎ în majoritatea timpului, fǎrǎ sǎ vǎ prefaceţi pentru cǎ în final, adevǎrata fire va ieşi la suprafaţǎ şi nu va fi deloc plǎcut sǎ fiţi lǎsat fǎrǎ masca aparenţelor, mai ales cǎ riscaţi ca acea mascǎ sǎ vǎ devinǎ adevǎratul chip.

Sper ca aceste cậteva îndrumǎri sǎ vǎ fie de un real ajutor pentru a vǎ putea acorda un plus de încredere pentru integrarea într-un grup.

Discrepanta dintre azi si ieri - Pascu Alina Cristina

             Cu toţii ştim că timpul modifică totul în calea lui, fiind neiertător. Acelaşi lucru s-a întamplat şi cu şcoala şi tot ce ţine de ea. Elevul s-a transformat, apelând deseori la oportunităţile oferite de tehnologia zilei de azi.

            Elevul zilei de ieri căuta în cărţi şi frecventa biblioteca. Azi, se frecventează Internet Café şi se caută informaţii pe Google. Ieri, se învăţa la lumina lămpii. Azi…azi nu se prea mai învaţă. Ieri, se scria de mană. Acum, toţi avem PC-uri şi laptop-uri.

            Ieri, se mergea pe jos la şcoală, pe vânt sau ploaie. Azi, se ia un taxi care vine în “trei minute”. Azi, profesorii sunt prieteni cu elevii. Asta e bine. Ieri, nu era prea bine, deşi mare rău nu se întâmpla.

            Azi, elevul vine cu dosare…puse pe un memory stick. Ieri, el venea cu teancul de caiete cărat într-un ghiozdan.

            Ieri nu existau Barbie, Spiderman, Hannah Montana sau alte cele. Ieri erau doar chestii negre, albe sau gri. Azi, sunt caiete: roz, verzi cu model sau fără, cu căţei, pisici, păpuşi, copii, forme geometrice sau nu….floricele, inimioare, prăjituri. Azi, există mofturi. Ieri, doar vise deşarte.

            Problema e următoarea: IERI forma caractere, AZI formează mai mult pseudo-oameni şi delicvenţi, iar geniile se nasc o dată la …foarte mulţi ani iar majoritatea dintre ei e ignorată de ceea ce populaţia şi mass-media promovează.

           

Deciziile elevului - Barzoi Gabriela Nicoleta

·        Nu trece cel puţin o zi fără ca omul să nu îşi plângă existenţa, fără ca el să nu îşi renege condiţia la care a ajuns; în general se victimizează, dorindu-şi de cele mai multe ori ca ceea ce îl înconjoară să i se supună, visând ca neplăcerile să devină delicii şi toate acestea să i se întâmple fără ca el să ridice măcar un singur deget. Dar se trezeşte într-o bună-zi că aspiraţiile lui sunt în zadar, conştientizând totodată că şi-a pierdut o importantă parte din timp aşteptând ceva ce nu a avut o finalitate, tocmai din cauza faptului că a AŞTEPTAT!

·        Este mult mai simplu atunci când totul e servit ,,de-a gata”, cum s-ar spune, şi pare cu atât mai frumos cu cât nu trebuie să oferi nimic în schimb. Însă totul are o limită! Orice lucru dobândit fără efort valorează mai nimic, nu are nicio putere de convingere asupra celorlalţi cu privire la capacitatea ta ca individ, că eşti apt într-un anumit domeniu. Cu alte cuvinte, nu există nimic ieftin fără motiv şi scump fără valoare.

·        Pasivitatea şi complacerea omului în diverse situaţii îl schimbă din punct de vedere volativ, repercursiunile acestui lucru fiind îngrijorătoare. Pentru a avea un fundament al celor ce am scris, implicit pentru cele ce urmează a scrie, am făcut  apel la opinia publică; în urma sondajului realizat şi a criteriilor inspectate, procentajele sunt următoarele:

~60% dintre adolescenţi preferă un echilibru între studiile liceeale şi distracţie

~15% preferă abandonarea studiilor în favoarea unei slujbe ce nu necesită diplomă de absolvire a celor 12 clase

~25% preferă dedicarea exclusivă învăţatului

·        Această statistică relevă faptul că există o înclinaţie aparte către dorinţa căutării şi dobândirii unui echilibru între ceea ce ne trebuie şi ceea ce ne place.

·        Pentru a concluziona, în prima parte a articolului vorbesc despre condiţia omului,la care s-a ajuns tocmai din cauză că acesta nu a fost capabil să găsească o balanţă a drumului în viaţă; aşadar, totul porneşte încă din adolescenţă, mai exact odată cu parcurgerea anilor de liceu. Alegerile pe care le facem la o vârstă relativ fragedă dictează viitorul nostru. Putem să nu fim mulţumiţi de ceea ce am ajuns la maturitate şi să dăm vina pe factorii exteriori nouă, însă adevărata vină este dusă de propria persoană.

·        Importanţa deciziilor din prezent va fi recunoscută abia în viitor!

Legea educatiei reflectata prin ochii elevului - Topor Ioana Miruna

  „Ce se întâmplă cu învăţământul românesc?”...Aceasta este întrebarea care străbate nu numai minţile părinţilor,ci şi ale elevilor.

  Este de înţeles faptul că o ţară doreşte să progreseze,să se dezvolte în toate sectoarele şi de aceea utilizează drept modele ţările străine,ţări deja dezvoltate din toate punctele de vedere.Dar de ce se schimbă atât de des legea învăţământului,o lege care ar trebui să fie stabilită şi pusă bine la punct,o lege ce ar trebui să ajute elevii,nu să îi tulbure? Nimeni nu are un răspuns la această întrebare.

   În ultimii ani,legea s-a schimbat de „n” ori , şi tot de atâtea ori cei din Ministerul Învăţământului au gasit ceva nepotrivit la ea,schimbând-o fără să ţină cont totuşi de cei care dau examene, admiteri,teze(elevi şi studenţi),fără a se gândi la imposibilitatea lor de a se axa pe învăţat atunci când stresul asupra viitorului le ocupă timpul.

    Pentru a vedea o gândire din exterior,am interveviat un profesor,care a afirmat următoarele: „Cred că e o lege întocmită doar de dragul schimbării şi pentru a se distruge ce mai era bun, şi aici mă refer la titularizare! Ne-am săturat de schimbări de la un an la altul, de pretenţii exagerate, de birocraţie!E o lege ce dezavantajează profesorii (angajarea va fi în funcţie de persoane cunoscute şi partide politice, eventual simpatii) ,părinţii (şi câţi dintre părinţi îşi permit să contribuie la bunăstarea şcolii???) ,şi mai ales pentru elevi (evaluarea trebuie făcută pe bază de examene ,nu portofolii, etc). Elevilor nu numai că li s-a mărit numărul de materii la care vor susţine bacalaureatul ,ci şi structura sa s-a schimbat! An de an!”.

   Chiar şi unii dintre oamenii politici din România nu sunt de acord cu această lege.Un bun exemplu ar fi rectorul Universităţii Babeş-Bolyai ,acesta susţinand că legea educaţiei seamănă cu programul de guvernare nazist. "În învăţământul de astăzi, să ne uităm bine în legile din alte ţări, competenţele sunt complementate de abilităţi de bază şi mai ales de educaţia pentru valori. Aşa cum sunt înţelese în lege aceste lucruri, ele ne duc încet-încet, pe nesimţite, spre o viziune provincial-tehnocratică, ce se aseamănă în multe privinţe cu punctul 20 din programul nazist de guvernare din 1934. Oamenii ăştia nu citesc aceste lucruri, însă ei nu realizează că se pot apropia, chiar şi involuntar, de puncte de vedere compromise istoriceşte", afirmă liberalul.

   

   

Spiritele din CNU - Coviltir Camelia

CNU a transformat atâtea fiinţe în oameni de prestigiu, încât aceştia nu pot rezista departe, recunoştinţa se impregnează în piele, respectul devine haina pe care o îmbracă involuntar înainte de a păşi în materialul rutinier . Şi din acest motiv, spiritele nu vor înceta să existe în liceu. Spiritele din cadrul liceului sunt spiritele oamenilor cărora le este dor, sunt fragmente de suflete pt care CNU a însemnat un drum iniţiatic la capătul căruia succesul se revela timid, dar fezabil.

În zorii zilei, clădirea pare adormită, însă e un focar de reverie, spiritele se perindă prin fiecare ungher încercând să retrăiască emoţiile de odinioară. Se hrănesc cu amintirea fericirii trecute, revăd imaginea proprie reflectată în geamul uşilor de pe timpul în care păşeau pt prima oară în liceu, din timpul în care entuziasmul primei reuşite notabile era incredibil de viabil, din timpul în care decăderile morale se risipeau la auzul încurajărilor calde.

Când se simt copleşite de grijile cotidiene, de eforturile zadarnice de a schimba societatea mediocră, spiritele revin pentru a se încărca pozitiv, pentru a se încredinţa că pot să depăşească orice obstacol, ca în vremurile de odinioară, căci da, CNU este un consilier bun, este a doua casă şi printre cei mai buni prieteni.

Dacă ar trebui să desemnez un singur cuvânt care să reprezinte tot ce înseamnă CNU, aş spune, fără ezitare, „viaţă”. E un cuvânt atât de simplu şi atât de grandios. Asemenea lui este şi atmosfera în acest liceu, te îndeamnă să trăieşti, să (te) respecţi, să vrei să cunoşti, să vrei să te implici, să-ţi faci prieteni şi printre profesori, să-ţi asumi responsabilităţi, să munceşti cu plăcere, să ştii ce-ţi doreşti şi să lupţi pentru asta, să lupţi cu mintea, să domini cu mintea pentru a te simţi un om împlinit peste ani când îţi vei lăsa privirea în jos, iar panorama ce ţi se va înfăţişa va fi minunată!

Modele in cariera - Prodan Elena

             Felul în care ne alegem cariera depinde foarte mult de succesul în viaţă. Trebuie să avem o imagine bine definită a ceea ce ne va marca viitorul în plan profesional. Există mai mulţi factori care ne pot influenţa alegeraea potrivită în carieră.

            Cariera este ansamblul rolurilor profesionale performate de-a lungul vieţii active a căror succesiune poate urma traiectorii diferite în timp. Traiectoria în cariera depinde nu numai de resursele acţionale ale persoanei la începutul carierei şi pe parcursul ei, ci şi de oportunităţi şi, mai ales, de modul în care individul are obiective de carieră clare şi este capabil să se folosească de aceste oprtunităţi pentru a le atinge.

          În alegerea carierei, oamenii au în vedere anumite aspecte şi îşi pun anumite întrebări ca de exemplu:

"Cum ajung oamenii să obţină anumite profesii, ocupaţii sau posturi?" "Obţinerea unei ocupaţii sau a unui post se realizează prin şansă sau prin alegere?"

"În ce masură poate servi un post carierei noastre?"

"Ce ne rezervă viitorul?"

"Cum ne pregătim ca sa întelegem şi să anticipăm schimbările?"

Individul trebuie să-şi identifice aspiraţiile şi abilităţile sau capacităţile, iar prin evaluare şi consiliere să înţeleaga care sunt eforturile necesare sau cerinţele de pregătire şi dezvoltare.

            Modelele de planificare a carierei, în care poate fi cuprins întregul personal al unei organizaţii, sunt următoarele:

 .          modelul "şansă şi noroc";

.          modelul "organizaţia ştie cel mai bine";

   Modelul "şansă şi noroc"

Acest model constă în faptul că individul, pentru a ajunge în postul dorit, se bazează doar pe şansa şi norocul "orb". Pentru a utiliza acest model, individul în cauză trebuie să fie perseverent şi să nu piardă niciun prilej pentru a fi în locul potrivit şi la momentul potrivit. Deşi conţine elementul "şansă" şi are o rată înaltă de deziluzie, acest model este urmat de un număr mare de indivizi.

  Modelul "organizaţia ştie cel mai bine"

Conform acestui model, angajatul este deplasat de pe o poziţie pe alta sau de pe un post pe altul, în funcţie de nevoile organizaţiei. Modelul poate fi acceptat de unii tineri care sunt dependenţi de adulţi din toate punctele de vedere. Pentru un adult, însă, efectele sunt în general negative şi au repercusiuni pe plan psihic din cauza percepţiei faptului că organizaţia abuzează de angajat.

Elevul in zilele noastre - Ilie Denise

Conform DEX, ELÉV, -Ă, elevi, -e, s. m. și f. 1. Persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva; școlar. 2. Persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său; discipol, învățăcel, urmaș, adept. – Din fr. élève. 

Făcand o comparaţie între elevul din generaţiile anterioare şi elevul actual, mentalitatea elevului de azi s-a schimbat foarte mult faţă de mentalitatea elevului din trecut. Elevul de azi nu mai citeşte atâtea cărţi, preferă să caute pe internet detalii despre informaţia de care are nevoie, face un search şi monitorul se umple de sute de pagini. Încă de câţiva ani încoace, un fost profesor ne tot spunea: voi sunteţi generaţia “copy-paste”. De atunci, acest lucru a rămas întipărit în memoria noastră şi, deşi unii au încercat să îşi schimbe tacticile de abordare a temelor sau pur şi simplu a unei informaţii, pentru mulţi a fost un experiment eşuat. Într-adevar, pe zi ce trece, se dovedeşte că tehnologia câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa cărţilor şi a vechilor metode de învăţare.

Tindem oare spre superficialitate? Poate în viitorul apropiat chiar o să dispară cărţile, o sa dispară scrisul de mână. Lumea se schimbă cu sau fără acordul nostru, este ceva inevitabil. Noua generaţie de elevi nu este atât de mult de preocupată de şcoală, dar este mai capabilă sa pună informaţiile cap la cap. 

Elevul, nu înseamnă numai persoana care învaţă într-o şcoală. Elevul actual este cel care, pe langă faptul ca merge la şcoală şi se pregăteşte pentru o carieră strălucită (pentru ca toţi visăm la o carieră strălucită), îşi petrece timpul liber ieşind cu alţi elevi, se distrează, trăieşte viaţa de adolescent. Actualmente, viaţa de elev reprezintă un cumul între şcoala şi formarea educaţiei, respectiv punerea bazelor unei cariere şi viaţa particulară, socializarea cu tineri de aceeaşi vârstă.

Un nou inceput - Ochean Alina Nicoleta

                Clepsidra timpului şi-a vǎrsat biruitoare nisipul peste candoarea verii şi toamna a venit pregǎtitǎ sǎ ne punǎ în faţa unei experienţe inedite: viaţa de liceu.

Ca orice nouǎ provocare, a acumulat iniţial temeri, lacrimi dupa anii din generalǎ şi chiar emotivitatea de a cunoaşte oameni noi, de a interacţiona cu aceştia.Uşor ne-am avậntat în primele zile de liceu, purtậnd timoraţi denumirea de „boboci”, nume menit sǎ ilustreze lipsa noastrǎ de experienţǎ faţǎ de veteranii şcolii, care se arǎtau pregǎtiţi de a mai „boteza” un puşti timid. Treptat, zilele au zburat din calendar şi ne-am vǎzut ancoraţi în primele lucrǎri iniţiale, primele teze, dar condimentale cu mici chiuluri şi cậteva şuete la colţ de stradǎ dupǎ terminarea orelor.

Prima excursie fǎcutǎ la Soveja a reprezentat un pretext pentru a ne cunoaşte mai bine, a ne distra şi a ne apropia, mergậnd pậnǎ la formarea unor frumoase prietenii.

Evenimentul acelei toamne a fost bineînteles celebrul Bal al Bobocilor, care s-a ridicat la înǎlţimea aşteptǎrilor, fiind un spectacol de culori şi voie bunǎ, unde concurentele şi-au demonstrat atật abilitǎţile fizice şi cochetǎria, cật şi perspicacitatea la proba de culturǎ generalǎ. Roxana Sofronie şi Elena Topor au fost reprezentante clasei, reuşind sǎ transmitǎ emoţia spiritului unirist, care deja pulsa în inimile noastre tinere. Specificul clasei era axat pe interacţionarea şi împǎrtǎşirea momentelor de fericire cu toţi membri clasei, astfel încật s-a decis celebrarea fiecǎrei zile de naştere cu întregul colectiv.

Primǎvara cu alaiul ei de…baluri şi-a fǎcut repede simţitǎ prezenţa, ancorậndu-ne în dansuri şi elegantǎ la restaurantul Sorste, unde ţinutele etalate au concurat prin graţie din partea exponentelor feminine şi prin impostazǎ datoritǎ sexului masculin.

Am reuşit astfel sǎ întelegem cǎ viaţa de elev la CNU reprezintǎ o frumoasǎ armonie între rigozitatea şi exigenţa educaţionalǎ, cật şi spiritul ce ne uneşte şi ne face sǎ realizǎm cǎ suntem o mare familie, implicatǎ în diverse proiecte şi activitǎţi, menite sǎ ne arate cǎ anii de liceu reprezintǎ izvorul tinereţii, din care ne vom adǎpa întreaga viaţǎ.

Pentru inceput...

     Scopul acestui blog este de a spune cat de amuzanta dar si cat de serioasa si complicata poate fi viata unui licean. Dar asta e ceva banal si bine stiut. Insa nu multi stiu ca anii de liceu la CNU, nu sunt doar atat. Inseamna mai mult. Inseamna munca in echipa, prietenii, competitii, castiguri, rasete, spectacol. CNU e poarta ce iti deschide sansa la viata.
     Blogul a luat nastere la indemnul domnului profesor de informatica si trebuie sa mentionam, ca e o idee interesanta de a imbina munca in echipa, cunostintele dobandite cu imaginatia, creativitatea si spontaneitatea noastra.
     Nimic nou, sper ca articolele sa placa si sa fie utile, sa intrige si cine stie, sa va faca sa va ganditi la anumite aspecte ale vietii de licean, ale vietii sociale si sa reflectati asupra a ceea ce sunteti si ce vreti sa fiti.

Sau doar sa amuze :D.



Alina Cristina Pascu